Spitalul Coltea

Cel mai vechi spital din Bucuresti isi are originea la sfarsitul secolului al XVII-lea, iar responsabil pentru aceasta este Mihai Cantacuzino.

Spatarul Mihai Cantacuzino a fost unul din fii postelnicului Constantin Cantacuzino - un mare boier din Tara Romaneasca (n.1598 - d.1663). Acesta, Mihai Cantacuzino, a fost mare stolnic (dregator care purta grija mesei domnesti) si mare spatar (conducatorul armatei tarii in lipsa domnitorului) in Tara Romaneasca la sfarsitul secolului al XVII-lea. Mihai Cantacuzino a jucat un rol important in alegerea lui Constantin Brancoveanu pe scaunul domniei.

Datorita spatarului Mihai Cantacuzino astazi putem admira o serie de monumente arhitecturale de o importanta culturala si sociala foarte mare in societatea romaneasca. Dintre aceste monumente amintim Manastirea Sinaia, Biserica Fundenii Doamnei, Biserica Coltea si cel mai important dintre toate Spitalul Coltea despre care vom vorbi in acest articol.

Spitalul Coltea isi are originea in Manastirea Coltea care a fost construita de familia Cantacuzino la sfarsitul secolului al XVII-lea intre anii 1695 - 1697. Prima constructie a manastirii a fost biserica de piatra cu hramul Sfintii Trei Ierarhi, iar manastirea era cunoscuta sub numele de Manastirea Trisfetitele.

Manastirea functiona ca si spital pentru cei nevoiasi, acest spital era condus de opt episcopi ce se aflau sub supravegherea marelui vornic (cel dintai boier de divan) si a marelui logofat (unul dintre boierii de seama din divan, acesta urma dupa ban). Marele vornic si marele logofat detineau sarcina de a tine legatura intre episcopii manastirii si curtea domneasca, insa fara a intervenii in activitatea episcopilor.

La sfarsitul constructiei manastirii Coltea in 1679, spatarul Mihai Cantacuzino a inceput constructia unui spital in incinta manastirii. Acest spital detinea la vremea aceea 24 de paturi. Constructia cladirii a fost inspirata din spitalul "Santo Lazzaro e Medicanti" din Viena. Aceasta constructie cuprindea o scoala, odai pentru dascali, o farmacie si alte necesitati. Toate acestea fiind terminate in jurul anului 1715. Tot in aceasta perioada complexul manastirii a fost imprejmuit cu un zid si s-a construit vestitul turn de la intrarea in incinta manastirii, acesta era cunoscut ca "Turnul Coltei" si detinea o inaltime de 50 de metrii in interiorul caruia se gasea clopotnita manastirii. La acea vreme Turnul Coltei era cea mai inalta constructie din Bucuresti si un punct de reper foarte important.

In anul 1739, Spitalul Coltea a ars intr-un incendiu si a fost reconstruit la initiativa domnitorului Constantin Mavrocordat.

La initiativa episcopilor ce administrau Manastirea Coltea s-a ridicat un han intre 1847 si 1852, cu rolul de a creste veniturile manastirii. Insa, dupa circa 100 de ani de la inaugurarea sa, Hanul Coltea nu a rezistat instabilitatii sociale rezultate din desele ocupatii straine si neglijenta oferita de conducerea manastirii, astfel acesta a fost demolat.

In 1802, in urma unui cutremur de pamant, spitalul a fost grav avariat. Acesta fiind reconstruit intre anii 1836 - 1842 conform planului arhitectilor Conrad Schwink si Faiser.

Intre 1867 - 1888 cladirea spitalului Coltea a fost demolata si inlocuita cu cea pe care o stim astazi. Aceasta a fost constrita dupa planurile arhitectului olandez Joseph Schiffler.

Intre 2008 si 2010 cladirea spitalului a fost renovata in totalitate.

La inceputurile infintarii sale spitalul Coltea se numara printre primele spitale ale Europei.

Sistemul spitalicesc indeplinea conditiile unui regulament strict, astfel ca cele 24 de paturi de care dispunea spitalul erau impartite in doua incaperi, o incapere pentru barbati si una pentru femei, femeile erau ingrijite strict de femei, iar barbati primeau ingrijiri strict de la barbati. Regula de baza era clara, doctorii trebuiau sa nu faca nicio diferenta intre pacienti, indiferent de rasa sau pozitie sociala.

La deschiderea sa, in 1704, spitalul Coltea detinea, dupa cum ziceam mai inainte, 24 de paturi, in anul 1848 acesta se apropia de 100 de paturi, dupa reconstructia sa din 1888 acesta isi ridica numarul la 2010, iar la 1980 ajunge la peste 500 de paturi. In zilele noastre spitalul Coltea detine 315 paturi pentru tratarea bolnavilor.

Personalul calificat al spitalului, pana in 1833, a fost alcatuit numai din medici straini, iar primul medic roman a fost Ioan Serafim.

La spitalul Coltea s-au facut remarcati o serie de personalitati din medicina romaneasca si anume Nicolae Cretulescu, Victor Babes, Nicolae Manolescu Carol Davilla, Amza Jianu.