Acasa » Tehnologii » Materiale de constructiiPunctul de topire al sticlei

Punctul de topire al sticlei

 08 Noiembrie 2020, 21:11  |   Florin Badea  |   Materiale de constructii

Punctul de topire al sticlei

Sticla este un corp amorf obtinut prin intermediul racirii bruste a topiturii, ce capata treptat coeziunea si proprietatile mecanice ale corpurilor solide tari, indiferent de compozitia chimica si de temperatura de racire.

Datorita structurii sale neregulate (amorfe), sticla este un material izotrop (detine roprietati de directie in spatiu), proprietatile sale fiind in medie aceleasi dupa toate directiile.

Sticla este un amestec complex de bioxid de siliciu si silicati complecsi de sodiu, potasiu, calciu, plumb si alte substante chimice in cantitati foarte mici, oxizi metalici, coloranti, daca sticla este colorata.

Componentul de baza al sticlei este bioxidul de siliciu (SiO2), care reprezinta aproximativ 70% din totalul masei sticloase. Dat fiind ca bioxidul de siliciu are punctul de topire foarte ridicat, ce ajunge la 1.710℃, se folosesc asa-numitele adaosuri topitoare, care au rolul de a cobora temperatura de topire a amestecului. Datorita reactiilor chimice ce se petrec la temperatura ridicata din cuptor, intre bioxidul de siliciu se formeaza substante chimice noi cu punctul de topire coborat. Deci, punctul de topire al sticlei este de aproximativ 1.710℃, dar este coborat prin intermediul adaosurilor de substante chimice cu acest rol. Dintre adaosurile topitoare, cele mai des utilizate la fabricarea sticlei sunt carbonatul de sodiu sau de potasiu. Substantele noi formate prezinta o mare instabilitate la actiunea apei datorita solubilitatii lor.

Dupa alcatuirea amestecului de materii prime ce stau la baza obtinerii sticlei, acesta se introduce in cuptor, la o temperatura de 1.450℃ (punctul de topire al sticlei). Dupa faza de topire sticla trece in faza de racire, unde temperatura scade treptat la 1.000℃. La temperatura de 1.000℃, sticla capata o stare vascoasa si se poate prelucra.

Topirea sticlei

Pentru a asigura o stabilitate corespunzatoare sticlei la actiunea apei, se introduc in ameste adaosuri de calcar sau oxid de plumb, care reactionand cu bioxidul de siliciu, formeaza silicati de calciu sau plumb. Acesti doi silicati dau cu silicatii d sodiu sau potasiu combinati complexe foarte greu solubile in apa, astfel sticla este stabilizata la actiunea umiditatii.

In functie de substantele folosite ca topitori sau stabilizatori se obtin urmatoarele tipuri de sticla: calco-sodica, sticla calco-potasica si sticla plumbo-potasica.

Sticla calco-sodica este sticla formata din bioxid de siliciu, silicat de calciu si silicat de sodiu. Aceasta sticla este utilizata in domeniul constructiilor.

Sticla calco-potasica este formata din bioxid de siliciu, silicat de calciu si silicat de potasiu. Se caracterizeaza rontr-o calitate mai buna si este incolora in spartura. Este utilizata la producerea obiectelor din sticla pentru laboratoare si industria chimica.

Sticla plumbo-potasica este formata din bioxid de siliciu, silicat de plumb si silicat de potasiu. Este sticla de cea mai buna calitate, cunoscuta sub denumirea de cristal.

Materia prima foosita la fabricarea sticlei calco-sodice, din care se produc cele mai multe materiale de constructie din sticla, o constituie nisipul silicos, calcarul si carbonatul de sodiu. Ca adaosuri se folosesc diversi oxizi metalici pentru a obtine sticle colorate, fosfat de calciu in cazul fabricarii sticlei opalizate si trioxid de aluminiu sau oxid de magneziu pentru a-i mari vascozitatea in vederea usurarii procesului de fasonare.

Alte articole

    Puterea calorica a lemnului

Puterea calorica a lemnului pe specii

De obicei, caldura produsa de dispozitivele de incalzire […]

Mai mult…

    Temperatura de topire a metalelor

Temperatura de topire a metalelor

Metalele sunt materiale solide cu o structura policristalina […]

Mai mult…

    Etansarea ferestrelor

Etansarea ferestrelor cu sigilanti pentru constructii

Exista o varietate de substante de etansare […]

Mai mult…
Categorii
Comentati cu profilul de Facebook