Podul peste Olt de la Slatina

Podul peste raul Olt de la intrarea in municipiul Slatina dinspre Craiova este simbolul resedintei judetului Olt. Acest statut nu il merita doar datorita importantei rutiere deosebite sau a aspectului maret pe care il afiseaza, ci mai ales a importantei istorice, arhitecturale si simbolice a acestuia. De ce importanta simbolica? Pentru ca podul peste olt de la Slatina a unit pentru prima oara pamanturile Tarii Romanesti pe care Oltul le separa pana in 1847. In acest an a fost construit, pe locul podului de astazi, primul pod peste olt.

Inca de la inceputul istoriei orasului Slatina, oamenii treceau Oltul prin intermediul unor "poduri plutitoare miscatoare" mai exact un ansamblu de plute ce traversau raul de pe un mal pe altul. Aceste "poduri", foarte vulnerabile la curentii raului, au fost folosite sute de ani. Aceasta metoda folosindu-se pana in anul 1846, si chiar mai tarziu dupa cum vom vedea mai incolo. In anul 1846, autoritatile au decis construirea unui pod solid din lemn ce urma sa uneasca cele doua maluri ale raului Olt. Tara Romaneasca, in acea vreme, era condusa de domnitorul Gheorghe Bibescu. Acesta a solicitat seviciile a diferiti mesteri, atat romani cat si straini, pentru a concretiza planul unui pod peste Olt la intrare in Slatina.

Cu ocazia primei sarbatori a anului bisericesc crestin ortodox si anume Nasterea Maicii Domnului, s-a sarbatorit si inaugurat primul pod peste Olt. Astfel, pe data de 8 septembrie 1847, cele doua regiuni ale Tarii Romanesti, Oltenia si Muntenia, erau legate simbolic prin intermediul primului pod peste Olt.

Pentru ca Oltul nu era amenajat pentru a fi controlat, ca in zilele noastre, acesta inunda deseori zonele din apropierea malurilor sale, iar curentii apei erau foarte puternici. Astfel podul, care era in cea mai mare parte din lemn, a devenit victima curentilor raului, acesta fiind distrus complet. Dupa ce primul pod peste olt a fost distrus, trecerea raului s-a continuat sa se faca cu vechile "poduri miscatoare".

Aceste plute au functionat pana in 1867. In acest an a fost terminat un alt pod, de data aceasta mai solid, insa tot din lemn, dar sustinut pe piloni solizi din piatra. Aceasta constructie, inceputa in vremea lui Alexandru Ioan Cuza, a fost terminata in 1867 cand principatele romane se aflau sub domnia principelui Carol I.

Intre anii 1870 - 1875, al doilea pod peste olt, care era de fapt un ansamblu de doua poduri, unul peste Beica si unul peste Olt, a fost luat de apele nestapanite ale raului la fel ca predecesorul sau inaugurat la 1847. Trecerea raului fiind asigurata cu ajutorul vechilor "poduri miscatoare umblatoare".

Urmeaza o perioada grea pentru Romania. In 1877 Romania intra in razboiul Ruso-Turc de partea Imperiului Rusiei. Dupa terminarea razboiului si obtinerea independentei fata de Imperiul Otoman in 1878, precum si transformarea Romaniei in regat la 1881, incep o serie de lucrari de infrastructura in scopul dezvoltarii noului regat. Astfel, la inceputul perioadei de dezvoltare a Regatului, la Slatina, precum si in toate zonele tarii, se iau masuri de improspatare si modernizare a infrastructurii. In perioada acestor ani se hotaraste si constructia unui pod metalic peste Olt.

In 1888, se scoate la licitatie constructia podului peste Olt, constructie ce urma sa se faca dupa planurile inginerului roman Nicolae Davidescu.

In data de 20 octombrie 1888, in nr. 57/editia I - a a ziarului "Adevarul", la rubrica "Stiri marunte", se scria: "Pentru construirea marelui pod peste Olt, s-a hotarat de catre ministrul lucrarilor publice de a se face o noua licitatie."

Lucrarile la pod au fost urmarite in deaproape de inginerul Nicolae Davidescu. Nicolae Davidescu a fost tatal poetului si prozatorului cu acelasi nume ca si tatal sau Nicolae Davidescu.

Lucrarile de constructie la podul peste Olt de la Slatina erau executate dupa planurile inginerului Davidescu care impuneau constructia unui pod metalic pe grinzi cu zabrele sustinute pe pile din piatra infipte in fundul raului. Constructia masura 427 de metri si reprezenta o importanta structura a arhitecturii fierului de la acea vreme.

Acest pod, atat la intrare dinspre Craiova cat si la iesire spre Slatina, prezenta cate doi piloni din piatra ce ii putem vedea si astazi. Astazi acestia sunt marcati cu anul inceperii lucrarilor (pe cel din stanga) si anul de inaugurare a podului (pe cel din dreapta).

In 1916, Romania intra in Primul Razboi Mondial de partea Antantei (Franta, Imperiul Rus, Imperiul Britanic) impotriva Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman). In aceasta perioada, mai exact la 14 noiembrie 1916, trupele germane bombardeaza orasul Slatina pe care il si cuceresc. In urma conflictului celor doua armate, romana si germana, marele pod peste Olt de la Slatina este distrus.

Finalul razboiului este de partea Antantei, iar Romania beneficiaza de restaurari pe intreg teritoriul. Prin urmare podul peste Olt este refacut de catre germani asa cum il vedem astazi, asemanator cu cel inaugurat la 1891. Singura diferenta majora in arhitectura podului refacut de germani este pozitia zabrelelor la grinzile metalice. Acestea, la podul vechi erau pozitionate in "X", iar acum sunt in "V".

Astazi podul peste Olt de la Slatina asigura trecerea peste rau a drumului national 65 Craiova - Pitesti.

De-a lungul timpului podul a suferit reparatii oferite de I.P.T.A.N.A. (Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale si Aeriene).