Dupa incendiul devastator ce nimiceste vechiul Palat Regal la data de 7 decembrie 1926, curtea regala a luat masuri de protectie pentru ce mai ramasese din acesta. Responsabil de lucrarile de protectie ale palatului ars a fost arhitectul ceh Karel Liman, care era arhitectul curtii regale la vremea aceea.
Lucrarile de reconstructie a Palatului Regal au fost incepute de regele Ferdinand al Romaniei in 1926 si finalizate in 1940 de catre fiul acestuia si predecesorul la tron, Carol al II-lea al Romaniei.
Reconstructia palatului s-a executat in cinci etape. Prima etapa a avut ca sef al lucrarilor de constructie pe arhitectul Karel Liman si a durat din decembrie 1926 pana in mai 1928. A doua etapa de constructie a fost condusa de arhitectul roman Nicolae Nenciulescu si a apartinut Ministerului Agriculturii si Domeniilor, durata acestei etape s-a intins intre mai 1928 pana in iunie 1931. A treia etapa a fost executata sub conducerea aceluiasi minister, insa pe langa Nicolae Nenciulescu, in comisia de conducere, se alatura Gheorghe Ionescu si generalul Constantin Ilasievici. Etapa a treia a avut ca perioada iunie 1931 - martie 1932. Etapa a patra (martie 1932 - ianuarie 1937) este condusa de arhitectul Palatului Arthur H. Lorenz, iar in ultima etapa (intre ianuarie 1937 si septembrie 1940) arhitectului palatului regal i se alatura o comisie compusa din arhitecti si reprezentanti ai Ministerului Agriculturii si Domeniilor.
Dorinta regelui Ferdinand I a fost ca palatul sa fie reconstruit in acelasi stil pentru a nu se cheltui prea multi bani, insa banii destinati pentru reconstructia palatului, bani ce proveneau de la societatea de asigurari "Dacia Romana", erau insuficienti, chiar si cu cheltuieli minime. Astfel in 1927 Ministerul Agriculturii si Domeniilor aloca 15.000.000 lei la fondul destinat refacerii Palatului Regal.
In prima faza a lucrarilor regele dorea ca reconstructia sa se faca pe vechile fundatii cu o mica extindere spre gradina palatului, insa mai tarziu acesta hotaraste constructia unui nou etaj si marirea Salii Tronului impreuna cu salile de receptie. Noul palat, proiectat de arhitectul Nicolae Nenciulescu, prevedea dimensiuni mai mari decat palatul vechi, iar incaperile prezentau inaltimi ce impunea o structura de rezistenta solida.
La 20 iulie 1927 regele Ferdinand moare, iar lucrarile la Palatul Regal sunt coordonate de regina Maria.
Prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 1737 din 12 iulie 1928 s-a deschis un credit pentru finantarea lucrarilor la Ministerul Agriculturii cu o valoare de 28.000.000 lei. Aceasta suma servind pentru executarea lucrarilor de inceput din anul 1928, lucrari ce au fost executate de inginerul Emil Prager, castigatorul licitatiei organizate de autoritati. Emil Prager era un expert in beton armat la acea vreme.
In anul 1929 guvernul condus de Iuliu Maniu aproba continuarea lucrarilor avand la baza 31.500.000 lei, bani ce erau alocati de Serviciul de Arhitectura pentru palat.
In anul 1930 lucrarile ajung la nivelul acoperisului, pentru aceasta este organizata o licitatie pentru executarea sarpantei acoperisului la Palatul Regal. Castigator pentru executia acestor lucrari este tot Emil Prager care a cerut cel mai mic pret in schimbul serviciilor oferite de firma sa, in jur de 2.000.000 lei pe aceasta lucrare. Pentru invelitoarea de tabla a acoperisului s-a organizat o alta licitatie, insa tot de firma inginerului Prager a fost castigata pentru pretul de 1.524.180.
Pe 6 iunie 1930, Carol al II-lea se intoarce inopinat in tara si in urma unor negocieri cu Iuliu Maniu este proclamat rege al Romaniei. La 15 marte 1932 acesta insarcineaza pe arhitectul Arthur H. Lorenz sa conduca lucrarile la Palatul Regal. Desi palatul era aproape terminat arhitectul, la cerinta noului rege, imbunatateste fundatia, reface zidurile, reface planseele vechi din beton, etajul doi si trei sunt reconstruite din nou dupa ce au fost daramate, toate acestea fiind executate dupa planurile proprii ale arhitectului.
In 1932, Casa Regala a incheiat un contract cu firma inginerului Emil Lupescu, pentru a executa lucrarile de instalatii de incalzire, ventilatie, instalatia de protectie impotriva incendiilor, sanitara, instalatia de racire a salilor mari etc. Costul lucrarilor ajungand la 36.000.000 lei.
Lupescu a executat si lucrarile de montaj a pompelor, motoarelor, cazanelor si compresoarelor, lucrari ce au ridicat costurile la 89.920.000 lei.
La decorarea noului Palat Regal au participat 41 de firme, 25 de sculptori, pictori si decoratori, astfel in urma lucrarilor de decorare palatul devine o adevarata opera de arta. De realizarea mobilierului si de decoratiunile generale ale palatului s-a ocupat Maison "Maple & Co" din Franta, cu costuri ce s-au ridicat la 124.987.000 lei.
Candelabrele si lustrele au fost executate de Maison "Bagues" din Franta, cu pretul de 4.000.000 lei. Geamurile palatului au fost asigurate de societatile N.I.C.O. si O.V.O.C. cu pretul de 6.500.000 lei. Tapiteria fotoliilor si canapelelor din piele de caprioara a fost executata de G. Ionescu si Iosef Tupy & Thum.
Lucrarile in marmura au fost realizate de sculptorul italian Gemme Santalena. Tamplaria ce a valorat 17.500.000 lei a fost executata de atelierele Laurentiu Lengyel, Lomas Lautze, Alexandru Steriade, P. Krause, Lobel Lindeman, G. Georgescu si Societatea "Industria Lemnului".
Usile si ferestrele au fost executate de firmele Schwartz, Brandt & Stahlfenster, Haug & Co, Fichet si altele. Bronzurile au fost executate de V. V. Rascanu, F. Rocca si Armando Ricordini ce au costat 600.000 lei. Lacatuseria artistica a executato firma Fontaine din Franta si a costat 5.000.000 lei.
Dupa terminarea lucrarilor de finisaj, in anul 1935, pe data de 1 ianuarie la ora 10 dimineata, a avut loc ceremonia de inaugurare a Salii Tronului. Toata activitatea s-a desfasurat in prezenta regelui Carol al II-lea si a mamei sale, regina Maria.
La 15 ianuarie 1936, a avut loc intocmirea comisiei de receptie a lucrarilor. Mai tarziu, la 18 decembrie 1936, s-a format o noua comisie pentru supravegherea lucrarilor din ultima etapa a constructiei. In aceasta ultima etapa au fost construite dependintele din Splaiul Independentei, lucrare ce a fost executata de firma Emil Prager sub conducerea lui Nicolae Nenciulescu dupa planurile arhitectului Arthur H. Lorenz.
Astazi Palatul Regal din Bucuresti gazduieste Muzeul National de Arta al Romaniei si poate fi vizitat dupa un program bine stabilit.
Cititi si: Vechiul Palat Regal din Bucuresti
|