Manastirea Snagov

Locul unde a fost tiparita, cu litere latine, prima carte a limbii romane moderne

Manastirea Snagov este un asezamant monahal situat in apropierea Bucurestiului, la numai 40 km de capitala. Aceasta este amplasata langa satul Silistea Snagovului, pe o insula de pe lacul Snagov.

Potrivit descoperirilor arheologice din anul 1933, se dovedeste faptul ca insula a fost locuita de mii de ani, astfel Manastirea Snagov a fost construita peste o asezare dacica straveche.

Scurta istorie a lacasului sfant inramata pe peretele pe peretele interior al bisericii manastirii relateaza faptul ca prima asezare monahala in acest loc a existat inca din secolul al XI-lea. Aceasta prima asezare era construita din lemn, iar la o anumita data a ars intr-un incendiu.

Prima atestare documentara ce face referire la Manastirea Snagov dateaza din a doua jumatate a secolului al XIV-lea, vreme in care Tara Romaneasca era condusa de domnitori precum Dan I (1383-1386) si Mircea cel Batran (1386-1418). Insa, lacasul sfant, se crede ca a fost construit in vremea lui Vladislav I (1364-1377).

In anul 1453, domnul Tarii Romanesti, Vladislav al II-lea, ridica din temeli un paraclis cu hramul Buna-Vestire. Acest lacas se scufunda in jurul anului 1600, iar usile imparatesti sunt pastrate la Muzeul de Arta al Romaniei.

In vremea domniei lui Vlad Tepes (1456-1462), la initiativa acestuia, se construieste in jurul anului 1456 un zid de aparare in jurul manastirii, un turn, un pod de legatura intre insula si mal, un tunel pe sub apa si o inchisoare pentru nelegiuitori.

Din constructiile domnitorului Vlad Tepes se mai pastreaza astazi turnul de la intrare care serveste drept clopotnita, inainte servind si ca turn de aparare, biserica cea mare si o serie de ruine ale dependintelor manastirii.

Biserica manastirii, asa cum o stim astazi, a fost rezidita de Neagoe Basarab in anul 1521, iar pictura interioara a fost executata in anul 1563 de catre Dobromir cel Tanar in vremea domniei lui Petru cel Tanar (1559-1568).

Noua biserica a fost construita in stil bizantin. Constructia s-a facut din caramida arsa si acoperita cu tigla ceramica, acoperisul fiind ornat cu patru turle cu sectiuni poligonale (una pentru naos, una pentru pronaos si doua, putin mai mici, deasupra altarului.

In vremea domniei lui Constantin Brancoveanu (1654-1714), Manasirea Snagov a cunoscut o dezvoltare culturala deosebita. Apogeul cultural al manastirii se datoreaza staretului Antim Ivireanul ce a condus Manastirea Snagov intre anii 1694-1705.

Cand Manastirea Snagov era condusa de staretul Antim Ivireanul (1694-1705), aici s-a construit o tipografie. La aceasta tipografie, infintata chiar de staret, s-au tiparit carti ce cuprindeau literatura bisericeasca scrisa in trei limbi, romana, greaca si araba. Prima carte a limbii romane moderne, tiparita cu caractere latine a fost „Oranduiala Slujbei lui Constantin si Elena”, aceasta iesea de sub tiparul Manastirii Snagov in februarie 1696.

In anul 1815 a fost refacuta pictura interioara de catre Gheorghe Zugravul.

In timpul revolutiei de la 1821, podul din lemn ce asigura accesul pe insula Manastirii Snagov a fost incendiat.

Biserica era folosita ca necropola domneasca, iar astazi se mai pastreaza pietrele de mormant ale unor dregatori decapitati pentru tradare sau calugariti fortat pentru acelasi motiv. In naos se gaseste si piatra de mormant a voievodului Vlad Tepes.

O perioada indelungata, pe insula Manastirii Snagov, functiona si o inchisoare politica, iar in anul 1856 aceasta inchisoare este transformata in scoala de reeducare pentru tineret. In acest loc au fost inchisi 54 de revolutionari pasoptisti.

Masura adoptata in 1863 de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza pentru modernizarea Romaniei, prin care proprietatile manastiresti erau trecute in proprietatea statului, a facut ca in 1864 Manastirea Snagov sa fie parasita de calugari, iar chiliile sa fie demolate si biserica lasata in paragina.

Tocmai in anul 1904, Manastirea Snagov a primit ingrijiri, aceasta a fost restaurata. De restaurare au beneficiat cele mai importante corpuri ale asezarii sfinte si anume biserica si clopotnita.

In vremea patriarhului Iustinian, Manastirea Snagov a primit o serie de reparatii intre anii 1966-1967.

In 1977, in vremea cutremurului de pamant, Manastirea Snagov a suferit daune grave, iar restaurarea acesteia nu a fost terminata nici la momentul actual.

Manastirea Snagov a devenit foarte populara odata cu ipoteza care sustine faptul ca aici se gaseste mormantul lui Vlad Tepes. Insa, acest fapt nu este dovedit cu certitudine. Multi istorici sustin ca Manastirea Snagov adaposteste, in apropierea altarului bisericii, mormantul corpului domnitorului Tarii Romanesti. Tot ce se stie cu certitudine este ca dupa decapitare capul lui Vlad Tepes a fost dus la Constantinopol pentru a dovedi lumii ca domnitorul ce baga spaima in otomani a pierit.

In luna octombrie a anului 2010, s-a construit un pod metalic intre insula Snagov si mal, cu destinatia de a usura accesul catre manastire.

La data de 1 octombrie 2010 s-a asezat o piatra de temelie pentru viitorul centru de protejare si conservare a patrimoniului cultural al Manastirii Snagov. Evenimentul a fost celebrat printr-o slujba si o piatra de marmura incastrata cu cuvinte care sa aminteasca acest eveniment. La eveniment a participat, pe langa numeroase personalitati ale Ortodoxiei Romane, si Preafericitul Parinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei si al intregului Orient.