Acasa » Tehnologii » Materiale de constructiiCe sunt rasinile?

Ce sunt rasinile?

 05 Septembrie 2021, 10:05  |   Rombadconstruct  |   Materiale de constructii

Ce sunt rasinile

Rasinile sunt substante naturale sau artificiale utilizate in special in industria lacurilor si vopselelor si au urmatoarele proprietati: sunt solubile in solventi organici, se inmoaie sau se topesc la urcarea treptata a temperaturii si au proprietatea de a se intinde pe suprafete suport, realizandu-se astfel pelicule rezistente.

Rasinile amestecate in mod judicios in compozitiile de vopsit, dau peliculelor acestora o seama de calitati, cum sunt: duritatea, durabilitatea, netezimea, luminozitatea, izolatie electrica, termica antiacida, anticoroziva, ignifuga etc.

Dupa natura si constitutia lor, rasinile se clasifica in doua categorii principale: rasini naturale si rasini sintetice.

Rasinile naturale

Rasinile naturale sunt rasinile din care se prepara lacurile. Acestea sunt substante organice coloidale, care au trecut progresiv din starea fluid-vascoasa in starea solid-amorfa, transparenta sau translucida. Compozitia lor chimica este foarte variata. Rasinile naturale sunt secretii de origine animala sau vegetala, de provenienta foarte veche, sau extrase din diferiti arbori, in special coniferi tropicali.

Cea mai importanta dintre aceste rasini este selacul. Selacul este o rasina naturala, rezultata din intepaturile unor insecte asupra frunzelor arborelui de "lac" din India. Aceste insecte prelucreaca sucul retinut in urma intepaturii si il secreteaza sub forma de selac. Selacul constituie materia prima cea mai cautata pentru fabricarea lacurilor de spirt, a lacurilor pentru mobila si a lacurilor izolante. Are culoare galbena cu nuante de galben deschis pana la maro. Trebuie pastrat la rece, intrucat la caldura se inmoaie si formeaza blocuri.

Din aceeasi categorie de rasini amintim si clorofoniul (sacazul), extras din taieturi in trunchiuri de pin. El este solubil in alcool, in terebentina, in white-spirt, in uleiuri etc. Se foloseste pentru lucrari ieftine si putin durabile. Are tendinta de a absorbi apa si este friabil. Se mai intrebuinteaza la prepararea rasinilor artificiale si la cele modificate.

Inca de la inceputul secolului al XX-lea utilizarea din ce in ce mai larga a peliculelor de protectie si de decoratie, a aratat cat de insuficienta este productia de uleiuri sicative si de rasini naturale, fapt care a stimulat crearea de materiale cu proprietati similare care au fost denumite rasini sintetice.

Rasinile sintetice

Rasinile sintetice, spre deosebire de rasinile naturale, care dau duritate si luciu peliculelor vopselelor la care sunt adaugate, formeaza chiar pelicule de protectie, fie singure, ca in cazul poliacetatului de vinil, fie combinandu-se chimic cu uleiurile sicative ca in cazul alchidalilor. Astfel de rasini sunt cele fenol-formaldehidice, ureo-formaldehidice, poliesterice, epoxidice etc.

In cele ce urmeaza sunt descrise rasinile sintetice folosite la prepararea compozitiilor cu care finiseaza diversele elemente de constructii.

Poliacetatul de vinil (PVA). Prin prelucrarea chimica a gazului metan se obtine acetilena, iar din acetilena si acid acetic sintetic se fabrica acetatul de vinil, care prin polimerizare, da poliacetatul de vinil. Poliacetatul de vinil pentru lacuri se prezinta sub forma de emulsie laptoasa (latex), in care particulele de poliacetat de vinil sunt dispersate in apa. Din aceasta emulsie se fabrica vopselele emulsionate vinilice.

Compozitiile de polimeri in emulsie se pot utiliza cu rezultate satisfacatoare pentru acoperirea suprafetelor suport de caramida, beton, tencuiala, sau gleturi de ipsos, cu pelicule care prezinta o aderenta buna.

Compozitiile pe baza de acetat E au proprietati de protectie deosebite. Ele se pot aplica pe zidarie sau pe beton umed, care continua sa se usuce sub pelicula de protectie. Aceasta permeabilitate la vaporii de apa se datoreaza alcoolului polivinilic continut in pelicula. Prin contractarea peliculei, pe vreme uscata, se formeaza canale, prin care ies vaporii de apa din zid. Sub actiunea apei din exterior, alcoolul polivinilic tinde sa-si mareasca volumul pana la 600%, producand astfel etansarea suprafetei acoperite cu compozitia respectiva.

Vopsitoriile cu acetat E revin la un pret mai scazut decat vopsitoriile pe baza de ulei, iar in cazul zugravelilor, desi pretul este mai ridicat, aceasta se compemseaza prin calitatile lor superioare.

Prin aplicarea vopsitoriei cu acetat E, direct pe suprafetele de beton netede ale peretilor constructiilor (din beton monolit, turnat in cofraje) s-a ajuns la compensarea diferentelor de pret intre aceasta vopsitorie si zugraveala obisnuita, eliminand tencuirea.

Alchidalii. Sunt cele mai utilizate rasini sintetice in industria lacurilor, fiind obtinute prin reactia de policondensare care are loc intre polialcooli si poliacizi.

In industria lacurilor si a vopselelor se folosesc rasinile alchidice modificate cu acizi grasi, a caror gama de produse este destul de bogata.

Produsele pe baza de alchidali se utilizeaza in constructii pentru vopsitoria interioara si exterioara a tamplariei, precum si pentru acoperirea suprafetelor metalice. Pe suprafete de beton, care au reactie alcalina, nu sunt recomandabile. Se pot aplica insa cu rezultate foarte bune pe suprafete gletuite cu ipsos, in bai si bucatarii, fiind rezistente la actiunea apei. Comparativ cu vopsitoriile pe baza de ulei, alchidalii prezinta avantajul unei uscari rapide, care permite aplicarea, la intervale scurte, a straturilor succesive.

Din punctul de vedere al costului, vopsitoriile pe baza de romalchid se situeaza la un nivel apropiat de cel al vopsitoriilor de ulei, asigurand pe langa o calitate superioara si o importanta economie de uleiuri sicative.

Rasinile epoxidice. Sunt polimeri, care contin in afara de atomi de carbon si hidrogen si atomi de oxigen.

Polimerii epoxidici se intrebuinteaza in compozitiile de vopsit obtinandu-se lacuri si emailuri ale caror pelicule sunt netede, lucioase si foarte rezistente la actiunea agentilor atmosferici. Din aceasta cauza se recomanda in special aplicarea lor pe suprafete suport atat din lemn, cat si metalice, aflate in medii atmosferice umede si marine.

Rasinile acrilice. Se obtin prin polimerizarea metacrilatului de metil cu alti acrilati sau metacrilati. Se folosesc sub forma de emulsii in apa pentru compozitii de vopsit destinate acoperirilor pe zidarie, beton etc.

Rasinile acrilice obisnuite prin copolimerizarea diferitilor metacrilati si acrilati (de metil, etil, propil, butil etc.) sunt utilizate pentru compozitii de vopsit destinate acoperirii suprafetelor metalice, de lemn, de materiale plastice. Pelicula obtinuta este rezistenta la lumina si la apa, poseda o mare elasticitate si o aderenta buna la diferite suporturi.

Siliconii. sunt polimeri din gama polieterilor silicoorganici. Ei se deosebesc de ceilalti polimeri prin faptul ca in structura lor exista atomi de siliciu in locul atomilor de carbon.

Acesti polimeri rezista la caldura si frig mentinandu-si proprietatile intr-un domeniu larg de temperaturi de la circa - 50°C si pana la +200°C au o hidrofobie foarte ridicata (nu sunt udate de apa) si o vascozitate mare.

Compozitiile de siliconi sub forma de lacuri, aplicate pe suprafete metalice, de beton, de lemn, pe tesaturi, hartie etc., in pelicule foarte subtiri (circa 20 g/m2), formeaza un strat de protectie bun impotriva agentilor atmosferici.

Derivatii cauciucului. Se obtin prin tratarea cauciucului cu clor si se folosesc la lucrarile de vopsitorii sub denumirea de cauciuc clorurat sau clor-cauciuc. Se prezinta sub forma unui praf alb, usor, afanat, fin sau granulat. Nu este toxic, iar pelicula de acoperire este foarte rezistenta la actiunea produselor chimice precum: acizi, clor, glicerina, soda caustica, uleiuri minerale, hidrogen sulfurat etc. Clor-cauciucul este practic neinflamabil si se utilizeaza la fabricarea lacurilor si emailurilor pentru vopsirea hainelor si instalatiilor industriale, a constructiilor metalice in mediul marin etc.

Bibliografie
  1. Tsicura T., "Cartea zugravului si vopsitorului, editia a IV-a", Editura Tehnica, Bucuresti.
Alte articole

    Soda calcinata

La ce se foloseste soda calcinata?

In procesul tehnologic de preparare a compozitiilor si […]

Mai mult…

    Structura lemnului

Structura macroscopica a lemnului

Structura macroscopica a lemnului poate fi cercetata […]

Mai mult…

    Rezistenta la intindere

Rezistenta la intindere a lemnului

Rezistenta la intindere a lemnului este o proprietate […]

Mai mult…
Categorii
Comentati cu profilul de Facebook