Acasa » Tehnologii » Materiale de constructiiCe este ipsosul?

Ce este ipsosul?

 09 Noiembrie 2021, 17:45  |   Rombadconstruct  |   Materiale de constructii

Ce este ipsosul?
Fig. 1 - Mulaj decorativ din ipsos

Ipsosul este un material folosit in constructii obtinut dintr-o roca numita gips, formata din sulfat de calciu dihidratat care, la o incalzire treptata, la temperaturi din ce in ce mai ridicate (95 … 120°C) pierde trei sferturi din apa de cristalizare si se transforma in sulfat de calciu semihidratat, component principal al ipsosului.

Materia prima din care se obtine ipsos sufera urmatoarele operatiuni: macinarea fina a ghipsului, incalzirea pana la 300°C in cazane prevazute cu agitatoare mecanice, spre a se realiza o deshidratare uniforma a produsului macinat, racirea produsului deshidratat in camere de racire, insilozarea si impachetarea ipsosului (in saci). Astfel se obtine ipsosul de constructii, iar daca materia prima este foarte curata, se obtine ipsosul de modelaj.

Caracteristicile ipsosului de constructii, cat si ale ipsosului de modelaj, sunt date in tabelele urmatoare.

Tabelul nr. 1 - Caracteristicile ipsosului de constructii

Caracteristici
Calitate superioara
Calitate inferioara
Culoarea
alb-galbuie
alb-cenusie
Tipul de priza, in min:
- inceputul, minim
- sfarsitul, minim
- sfarsitul, maxim
 
5
10
30
 
4
6
30
Rezistenta la intindere, prin incovoiere, N/mm2, minim
- dupa 2 ore
1,5
1
Rezistenta la intindere, prin incovoiere, N/mm2, minim
- dupa 7 zile
3,0
2
Rezistenta la compresiune, in N/mm2, minim
- dupa 2 ore
3,5
3,0
Rezistenta la compresiune, in N/mm2, minim
- dupa 7 zile
8,0
7,0

Tabelul nr. 2 - Caracteristicile ipsosului de modelaj

Caracteristici
Ipsosul de modelaj
Culoarea
alb
Tipul de priza, in min:
- inceputul, minim
- sfarsitul, minim
- sfarsitul, maxim
 
8
12
20
Rezistenta la intindere, prin incovoiere, N/mm2, minim
- dupa 2 ore
2,5
Rezistenta la intindere, prin incovoiere, N/mm2, minim
- dupa 7 zile
4,5
Rezistenta la compresiune, in N/mm2, minim
- dupa 2 ore
5,0
Rezistenta la compresiune, in N/mm2, minim
- dupa 7 zile
10,0

Ipsosul de constructii este folosit singur sau in amestec cu var, la preparatea mortarelor pentru tencuieli si pastelor pentru glet si pentru confectionarea pieselor de constructii la care se cere o finete mare a ipsosului.

Ipsosul de modelat se foloseste la confectionarea de tipare, modele si diverse ornamente (figura 1) pentru decorarea interioarelor incaperilor.

La amestecarea ipsosului cu apa se produce reactia apei cu sulfatul de calciu semihidratat in stare solida, pe care-l transforma in sulfat de calciu dihidratat, care incepe sa se cristalizeze. La inceput, cristalele fiind foarte mici, amestecul de ipsos si apa capata plasticitatea necesara lucrului. Prin cresterea continua a cristalelor, acestea se impaslesc si formeaza o masa rigida, complet lipsita de plasticitate.

Transformarea pastei plastice int-o masa solida si friabila constituie prima fraza a procesului dintre ipsos si apa si se numeste priza. Priza se masoara in unitati de timp si se caracterizeaza printr-un inceput si un sfarsit (conform Tabelului de mai sus) care, in laborator, se masoara cu ajutorul aparatului Vicat.

Dupa terminarea prizei, apa in exces se evapora, iar cristalele sudeaza intre ele transformandu-se intr-o masa omogena a carei rezistenta creste pana la evaporarea completa a excesului de apa. Evaporarea excesului de apa se termina in mod practic in sapte zile, cand inceteaza si cresterea rezistentelor.. Acest fenomen care are loc dupa terminarea prizei se numeste intarire si se caracterizeaza prin cresterea rezistentelor mecanice.

In urma eliminarii apei, ipsosul intarit se prezinta sub forma unui material poros, din aceasta cauza rezulta si rezistentele sale mecanice slabe. Din acest motiv, ipsosul nu este folosit la executarea elementelor de constructie supuse la eforturi importante. Fiind un material poros, cu calitati izolatoare termice si fonice, se foloseste la fabricarea de piese si fasii de ipsos pentru pereti despartitori.

Deoarece in timpul prizei cristalele care se formeaza cresc treptat, creste si volumul masei ipsosului. Din acest motiv, tencuielile executate cu ipsos nu au tendinte de crapare sau de fisurare, prezentand astfel suprafete continue. La tencuirea pe panza de rabit mortarul se ancoreaza bine in ochiurile panzei. La turnarea in tipare a pastei de ipsos de modelat, din cauza cresterii volumului in timpul prizei, acesta patrunde in cele mai mici adancituri ale tiparului.

Ipsosul de constructii termina priza intr-un interval de maximum 30 min; practic, mortarele si pastele nu pot fi folosite in stare plastica la executarea lucrarilor respective decat in calitati mici, avand ca rezultat o productivitate redusa si o calitate necorespunzatoare a lucrarilor. Pentru a inlatura acest neajuns, se folosesc substante speciale, in cantitati mici, care se numesc intarzietori de priza.

Cantitatea de apa necesara prepararii unei paste bune de prelucrat este de 50-60% din greutatea ipsosului.

Ipsosul, fiind sensibil la umiditate (higroscopic), nu se intrebuinteaza la exterior si in incaperi umede.

Densitatea aparenta a ipsosului este:

  • in siloz - 1100 kg/m3;
  • in saci - 900kg/m3.
Bibliografie
  1. Tsicura C., Csedreki I si Tsicura A., Cartea ipsosarului, Editura Tehnica, Bucuresti.
Alte articole

    Diferenta dintre alama si arama

Diferenta dintre alama si arama

"Alama" si "arama" sunt doi termeni care se pot […]

Mai mult…

    Ipsos

Priza si intarirea ipsosului

Ipsosul este un material folosit in constructii obtinut in urma […]

Mai mult…

    Ciment Portland

Cimentul Portland

Cimentul Portland este un liant hidraulic […]

Mai mult…
Categorii
Comentati cu profilul de Facebook